Odată cu apropierea primăverii, cei cu probleme la stomac resimt pe propria piele durerea. Dacă până acum am uitat că suferim de gastrită, acum ne aducem aminte cu vârf şi îndesat, după cum sună o expresie a poporului român.

Nu ne apucăm să des­cri­em ce reprezintă gas­tritele, pentru că fie­ca­re dintre dumneavoastră, sunt absolut sigură, ştie acest lucru. Îmi doresc mai degrabă să în­cercăm să intrăm într-o co­muniune cu plantele medicinale şi să aflăm care dintre ele ne pot ajuta, având în vedere comple­xitatea acestei afecţiuni.

Cum reglăm secreţia gastrică

Bogăţia plantelor este neli­mitată, de aceea am să încerc să prezint doar câteva dintre ele. Pentru un efect gastric calmant, avem nevoie de flori de salcâm, iarbă de roiniţă, iarbă de coada racului, rădăcină de tătăneasă şi rădăcină de valeriană. Ceaiul se bea după masă, asociat cu o dietă prescrisă de medicul spe­cialist, dieta fiind de bază în această suferinţă. Pentru un efect gastric cicatrizant este ne­cesar consumul de flori de muşeţel, flori de gălbenele, flori de coada şoricelului, iarbă de su­nătoare şi rădăcină de tătă­neasă. Sigur că dumneavoastră, în funcţie de timp şi gust, le puteţi amesteca pe toate sau le puteţi împărţi şi bea de-a lungul zilei înainte de mese. Pentru a regla secreţia gastrică, preparăm un amestec din flori de găl­benele, flori de muşeţel, flori de coada şoricelului, frunze de mentă, iarbă de sunătoare, rădăcină de valeriană. Florile de gălbenele, iarba de sunătoare, iarba de ţintaură, flori de coada şoricelului, iarba de troscot, fructele de coriandru, fructele de fenicul au un efect carminativ calmant. Absolut toate plantele se utilizează sub formă de infuzie – o lingură de plante la 250 ml apă clocotită, se lasă să stea 10 minute şi cel mai bine ar fi să fie consumate câte 3 căni pe zi. Trebuie  să credeţi în puterea  plantelor, iar efectele pot fi re­marcabile, chiar de la prima ad­ministrare. Aşa cum spun şi spe­cialiştii, multe gastrite sunt produse de microbul Helico­bacter pylori, care populează sto­macul. Atunci când este prezent, duce la apariţia gas­tritei, a ulcerului gastro-duo­denal şi în timp, chiar la can­cerul gastric. Se poate scăpa de arsurile la stomac, dacă avem grijă să excludem din alimen­taţie iuţelile, prăjelile sau grăsi­mile. Mai există un remediu bun: fulgii de hrişcă; aceştia se prăjesc până capătă o culoare maroniu închis, se pisează şi se ia câte un vârf de cuţit de 3 ori pe zi.

Arsurile stomacale

Un tratament bun împotriva arsurilor stomacale este coaja de ou, uscată şi pisată. O altă re­ţetă cu efecte benefice în cal­marea arsurilor este cea pe bază de rozmarin sălbatic: se iau 20 de grame de plantă şi se pun în 200 de ml  apă fierbinte; se ia câte o lingură din această in­fuzie, de 4-5 ori pe zi. Aceasta infuzie se foloseşte şi în cazul durerilor de stomac însoţite de balonări, al gastritei cronice, al hipertensiunii arteriale, al tul­burărilor de ritm cardiac, în caz de insomnie la persoanele cu un sistem nervos uşor iritabil. Se amestecă frunze de sunătoare, coada-şoricelului, rozmarin săl­batic (câte 20 de grame din fiecare); trei linguri din acest amestec se lasă la infuzat doua ore într-un litru de apă fierbinte, apoi se strecoară. Se bea câte o jumătate de pahar de patru-cinci ori pe zi, în cazul durerilor de stomac şi al arsurilor. Infuzia din frunze de fierea-pământului înlătură gazele din stomac, acizii dăunători, menţine şi îmbună­tăţeşte sucul gastric şi in­flu­enţează pozitiv ficatul şi rinichii. În acelaşi timp este un foarte bun tratament împotriva arsu­rilor. Este bine să vă feriţi de o alimentaţie neregulată şi nera­ţională, abuzul de alcool, de tutun, de ceai sau de cafea. În crizele de gastrită acută se recomandă comprese calde cu infuzie de muşeţel puse pe re­giunea epigastrică şi post de 1-2 zile, zile când nu se consumă decât infuzii din muşeţel, găl­benele, salcâm şi sunătoare, neîndulcite. Abia după două zile, sunt permise supele de zarzavat, pâinea prăjită şi câteva produse lactate. Mesele trebuie să fie mici şi repetate. 

Manuela VASILESCU