Am mâncat acum vreo două zile un fruct pe care îl văzusem în rafturile hipermarketurilor, dar care nu mi-a atras atenţia cu nimic deosebit. Ceva asemănător cu roşia, parcă un pic mai rotunjor, fără niciun miros şi fără nicio atracţie deosebită, la prima vedere.

Am aflat de la prietenii mei că este vorba des­pre Diospyros Kaki, originar din China, fruct de arbori, şi cea mai cultivată specie dintre toate. Sinceră să fiu, tentaţia nu era prea mare, atunci când mi-au spus să-l mănânc, aşa cum este, cu coajă cu tot. Curiozitatea a fost mult prea mare şi am riscat. Am descoperit ceva cu totul şi cu totul special, un gust aparte, pe care nu îl mai încercasem, o dulceaţă asemănătoare cu mie­rea, un plin care îţi satură sim­ţurile.

Se consumă proaspăt!

Speciile sunt diferite, pe lân­gă ceea ce am servit eu Diospy­ros kaki, mai există Dyospyros di­gyna, originar din Mexic; Dios­pyros discolor, originar din Fi­lipine; Diospyros lotus, ori­ginar din sud-vestul Asiei şi sud-estul Europei; Diospyros virginiana, originar din America de Nord. Toate speciile sunt delicioase, spun specialiştii, şi bune pentru sănătate. În Asia de est, kaki este numit „mărul Orientului”, iar în patria de origine, China, există un interes deosebit pen­tru acest fruct. Şi brazilienii şi coreenii îl servesc cu mare plăcere, mai ales între mese. Copacul kaki creşte lent, este longeviv şi atinge uneori, în cazul anumitor soiuri cu vigoare mare, şi 10 m înălţime. Trun­chiul este drept, cu scoarţa de culoare gri-închis, frunzele sunt de formă eliptică sau ovală, au o culoare verde-lucios pe partea superioară, verde clar şi uneori devin argintii. Culoarea fruc­tului ajuns la maturitate este un galben-oranje pentru marea ma­jo­ritate a soiurilor, doar unele din­tre ele având culoare roşiati­că. Culoarea pulpei variază de la galben-orange, roşiatic, la roşu maro sau bronz. Cu siguranţă aţi văzut aceste fructe, dar nu le-aţi dat importanţă, neştiind despre ce este vorba. Trebuie să ştiţi că preţul nu este unul foarte mic, un fruct, la noi cel puţin, ajunge şi la 2 lei bucata. Fructele de kaki sunt destinate consumului proaspăt şi nu trans­formării industriale.

Reduce bolile cardiovasculare

V-am prezentat acest fruct, pentru că valoarea lui an­tioxi­dantă este extrem de impor­tantă. Datorită taninilor conden­saţi prezenţi în fruct, pot fi re­duse bolile cardiovasculare, hi­pertensiunea, diabetul şi o gamă vastă de tumori. Există zone unde fructele de kaki sunt uscate şi utilizate în prepararea ceaiului verde sau în anumite preparate care reduc îmbă­trânirea. La noi în ţară mai este cunoscut şi ca arborele vieţii, iar echivalentul în vitamine al unui fruct de kaki sunt vitaminele care se regăsesc în două por­tocale. Se pare că există cu­noscători şi la noi în ţară care au aflat despre gustul şi bunătatea acestui fruct şi undeva în sud, se cultivă deja două soiuri: Kaki tipo şi Rojo briliante. Îmi spunea cineva că gustul este asemă­nător cu cel al piersicii combinat cu pepenele galben. Eu, ca să fiu sinceră, nu am simţit decât dulceaţa lui, o dulceaţă care satisface şi pe cel mai mare pofticios. Este un fruct foarte bogat în apă şi glucoză, vitamina C, calciu, fosfor, fier şi mag­neziu. Mai este considerat de marii consumatori  foarte bun antiseptic, bun pentru stomac, tratează diareea, enterocolita şi hemoragiile. Japonezii, după multe cercetări şi studii, au scos în evidenţă faptul că în com­poziţia cojilor de kaki sunt prezente fitochimicale numite proantocianide, care stopează procesul de îmbătrânire şi anu­miţi compuşi care luptă împo­triva celulelor canceroase. Nu vă rămâne decât să încercaţi acest fruct şi să ne spuneţi dacă este ceea ce aţi aşteptat.

Manuela Vasilescu