Pe urmele istoriei Imprimare Email
Evaluare utilizator: / 5
Cel mai slabCel mai bun 

Tineri costumaţi în panduri au putut fi văzuţi duminică la Cerneţi, un sat aflat la circa trei km de Drobeta-Turnu-Severin. În fiecare an, la începutul lunii iunie, cernăţenii organizează cu mare fast o sărbătoare închinată memoriei revoluţionarului de la 1821, Tudor Vladimirescu. Sărbătoarea are loc de peste 40 de ani, locuitorii din Cerneţi păstrând tradiţia cu sfinţenie.


Un sobor de preoţi a să­vâr­şit  o sluj­bă religioasă în ­me­mo­ria lui Tudor Vla­dimirescu, comandantul pan­du­ri­lor din Ol­tenia, la monumentul ri­di­cat î­n cinstea sa chiar la intrare în Cerneţi. Apoi, mai mulţi ti­neri din sat, cos­tu­ma­ţi în pan­duri, au traversat călare sa­tul de la un cap la altul, conduşi, evi­dent, de „Tudor Vla­di­mi­res­cu”. Ti­ne­rii nu sunt actori pro­fesionişti, cum ar pă­rea la pri­ma vedere, dar spun despre ei că le „curge prin vene sânge de pan­duri”. Princhindeii de la şcoala din sat au pre­gătit un spectacol cu cân­­tece şi poezii închinate per­so­na­li­tăţii con­du­că­torului Revoluţei de la 1821. „Astăzi, în sa­tul Cerneţi are loc săr­­bă­toa­rea lui Tudor ocazie cu care or­­ganizăm un marş în cinstea ero­ului Tu­dor Vla­di­mi­rescu, care are o culă la mar­ginea sa­tu­lui Cerneţi. Încercăm ca în fie­care an să-i aducem omagii, da­to­ri­tă faptului că Cer­ne­ţiu­lui, pentru 24 de ore, a fost ca­­pi­tala României”, a spus pri­ma­rul co­munei Şimian, Ion Ghi­­nescu. La bu­na organizare a eve­ni­men­tului şi-a adus con­tri­buţia şi omul de afaceri Vio­­rel Tânjeală, fiul al satu­lui Cer­neţi.

Averea lui Tudor, de la Cerneţi

Tudor Vladimirescu a avut mai mul­te proprietăţi în Cer­neţi, printre care o casă cu pră­vălie, o moară, casa-culă cu vie şi livadă, pe deal, deasupra satu­lui. Ultima oară când Dom­nul Tu­dor a trecut pe la locuinţa sa din Cer­neţi a fost pe 29 ianuarie 1821. Peste nu­­mai trei luni, la 26 aprilie 1821, co­man­dantul pandurilor a fost asasinat de Eteria gre­ceas­că şi aruncat într-o fân­­tâ­nă în satul Goleşti, aproape de Tîrgovişte. Nu se ştie ce s-a în­tâmplat cu moara şi casa din târg, dar pe locul aces­tora, So­cie­tatea Institutorilor din Ro­­mâ­nia a ridicat, în 1914, un mo­nu­ment închinat lui Tudor Vla­dimirescu, ce există şi as­tăzi. De altfel, şi casa-culă de pe deal dăinuie şi astăzi, clă­di­rea adă­postind Muzeul Me­mo­rial „Tudor Vla­dimirescu“. Exis­tenţa acestor date este con­firmată de diata - tes­ta­ment a lui Tudor Vla­di­mi­res­cu în 1812, pe când intenţiona să plece în Rusia. Ne­şti­ind da­că se va mai întoarce de acolo şi-a pomenit întreaga avere, despre cu­lă scriind că este aşe­zată pe deal, peste drum de casa polcovnicului Istrate Să­liş­teanu.

Monumentul este într-o stare avansată de degradare

Din păcate, în momentul de faţă, Cu­la lui Tudor Vla­di­mi­reascu (aflată în ad­­mi­nis­tr­a­rea Muzeului Regiunii Por­ţi­lor de Fier din Turnu-Severin) se află într-o stare avansată de degradare. Con­­ducerea mu­ze­u­lui nu poate efec­tua lucrări de reparaţii aici întrucât de mai mulţi ani se află în proces cu doi fraţi din Craiova. A­ceş­tia susţin cu un document scris în chirilică şi datând din anul 1838 că ei sunt urmaşii bo­ierului Ion Gărdăreanu. Ei cer să intre în posesia averii lui Tu­dor Vla­di­mi­res­cu, s­us­ţi­nând că domnitorul nu şi-ar mai fi plătit datoria.

„Sunt mândru să fiu Tudor Vladimirescu”

Dumitru Creţescu, de 37 de ani, din Cerneţi, a fost cel care l-a întruchipat pe Tudor Vladimirescu pentru câteva ore. Este pentru a patra oră consecutiv când îmbracă costumul comandantului pandurilor şi spune că face acest lucru din dragoste pentru sat. De altfel, pentru toţi cernăţenii, acest moment reprezintă unul din cele mai importante evenimente de peste an. „Sunt mândru să fiu Tudor Vladimirescu.  Sincer să fiu, mă simt chiar în pielea lui. E frumos, e ceva tradiţional. De mic copil i-am văzut pe părinţii mei care se costumau în panduri şi mi-a intrat în sânge”, ne-a spus Dumitru Creţescu.

Cula lui Tudor Vladimirescu

Prin personalitatea ilustrului şi tragicului său proprietar, Cula lui Tudor Vla­­di­mirescu, din satul Cerneţi, comuna Şimian, este printre cele mai cunoscute din zonă. Este o casă fortificată, specifică nordului Olteniei, în plan pătrat, alcătuită din parter şi etaj, cu ziduri groase de cărămidă, cu un turn crenelat.  Intrarea se face prin uşa de pe faţada principală. Parterul are trei încăperi, dintre care una vastă, cu bolta cilindrică şi arce. Iluminarea şi aerisirea se fac prin cele şapte metereze. Scara din grinzi de stejar este în spirală şi are capetele interioare rotunjite. În cerdacul ce se întinde pe toată faţada se ajunge printr-o prelungire a scării. La etaj, o galerie duce spre turnul pentagonal. Cel despre care se spune că l-ar fi împrumutat pe Tudor Vladimirescu pentru a ridica această culă a fost cel mai bun prieten al lui, boierul Ion Gărdăreanu, din a cărui poruncă se zice că a fost săpată şi fântâna adâncă de peste 60 m.



Text si foto: Corina Macavei

DataVizualizariComments
Total16544
. 1920
 

Comments 

 
#4 Manole Mihai 2011-09-29 17:56
MA FLORICA NOI SUNTEM RUDE MA.

BAGA-TI MINTILE IN CAP.

SI NU MA MAI INJURA INUTIL.

CA ION GARDAREANU E SI STRAMOSUL MEU.

I-A LASAT CULA LUI NICOLAE GARDAREANU.

CARE NICOLAE GARDAREANU ERA FRATE CU PANA GARDAREANU.

CE DRACU AI CU MINE , DACA VREAU SA RESTITUI CULA LUI NICOLAE GARDAREANU.

CA SUNTEM RUDE BA FLORICA BA!
 
 
#3 Manole Mihai 2011-08-24 17:42
DOAMNA FLORICA E DESCENDENTA LUI PANA GARDAREANU UN ALT FRATE AL LUI NICU GARDAREANU.

CA ION GARDAREANU A AVUT 4 COPII.

EA SE TRAGE DIN PANA GARDAREANU.

EU DIN NICOLAE GARDAREANU.

DECI PE UNDEVA SUNTEM RUDE.
 
 
#2 MANOLE MIHAI 2011-07-22 11:42
EU SUNT DESCENTUL LUI ION GARDAREANU

CARE L-A AVUT CA FIU PE NICOLAE GARDARAENU.

EU SUNT DESCENDENTUL LUI NICOLAE GARDAREANU.
 
 
#1 Rodica Botez 2011-07-11 12:04
M-am nascut la Floresti, Mehedinti, fiica lui Gh. Gardareanu,fiul lui Nae Gardareanu ,la randul lui fiul lui Gh. Gardareanu(depu tat liberal in 1905), fiul lui Pana Gardareanu,fiul lui Ion Gardareanu...prietenul lui Tudor Vladimirescu. Pentru documentare, cititi"Mehedinti,Istor ie si cultura"/1980, pagina 281.
 

Add comment

Security code
Refresh

____Codul deontologic unic    * Codul deontologic RTS