Avantaje şi dezavantaje la scrutinul local mehedinţean

Cel mai probabil, alegerile locale din acest an vor avea loc la termen, după ce Curtea Constituţională a decis că sunt neconstituţionale câteva articole din legea comasării alegerilor. Aceasta înseamnă că scrutinul local se va desfăşura în luna iunie.

Organizarea alegerilor locale la termen ar trebui, cel puţin teoretic, să modifice strategiile electorale ale partidelor politice mehedinţene. Fără îndoială că desfăşurarea acestora mai devreme are şi avantaje, dar şi dezavantaje, raportat la situaţia tuturor partidelor din judeţ. Cele mai avantajate sunt, evident, partidele parlamentare, mult mai bine or­ganizate în teritoriu şi cu infinit mai mulţi aleşi locali. Cum în cazul alegerilor locale contează mai mult oamenii, iar mai puţin partidele din partea cărora candidează, forma­ţiunile mari au cele mai mari şanse de reuşită. Dintre forţele politice locale, cel mai bine stă PDL Mehedinţi, partidul care are cei mai mulţi aleşi locali, dar şi o organizare foarte bună la toate nivelele, fie că e vorba de structurile locale, fie de colaboarea dintre acestea şi conducerea ju­deţeană a partidului. PDL Mehedinţi are, de asemenea, aleşi locali care s-au achitat, pe parcursul mandatului, de sarcinile care le-au revenit în funcţiile publice pe care le deţin, fiind foarte bine apreciaţi în comunităţile din care fac parte. Aceasta în primul rând datorită prestaţiilor adminis­trative avute în interesul cetăţenilor pe care i-au ales. Nici partidele care com­pun alianţa opoziţiei locale, USL Me­hedinţi, nu stau rău, însă perspectiva ca acestea să candideze separat în unele localităţi ar putea să le creeze serioase probleme. Mai ales în condiţiile în care există un singur tur de scrutin pentru alegerea primarilor. Într-o astfel de situaţie, este exclus un potenţial sprijin în turul final, chiar dacă aceste partide sunt aliate. Cu alte cuvinte, deşi alianţă, USL Mehedinţi ar putea pierde decisiv în anumite localităţi, dacă nu se ajunge la un consens atât la nivel judeţean, cât şi la nivelul organizaţiilor locale, unde orgoliile şi interesele sunt pe măsură. În ceea ce priveşte dezavan­tajele, cel mai vulnerabile sunt partidele mici. Timpul foarte scurt rămas face practic imposibilă o or­ganizare eficientă, dar şi identificarea celor mai bune variante electorale. Dacă alegerile locale ar fi avut loc în toamnă, aceste partide ar fi avut timp mai mult să încerce să se organizeze mult mai bine. Însă aşa, ele sunt puse într-o situaţie foarte delicată, cu atât mai mult cu cât acestea nu au organizaţii la nivelul întregului judeţ. Dintre aceste partide mehedinţene, cele mai defavorizate sunt orga­nizaţiile judeţene ale PNŢ-CD, PP-DD şi PRM. Chiar dacă există diferenţe vizibile în ceea ce priveşte cota de încredere electorală de care se bu­cură, toate aceste partide suferă în privinţa organizării în teritoriu. La aceasta se mai adaugă şi faptul că nu au nici măcar un singur primar comunal, iar numărul de consilieri locali este mult prea mic şi fără un aport electoral consistent. Lipsa acestei logistici de partid este, fără în­doială, în măsură să le reducă po­tenţialul electoral, cu atât mai puţin să pună probeleme partidelor mari, parlamentare.