Contrabanda cu ţigări continuă, e drept, la scară mai mică în Mehedinţi. Unii traficanţi au fost identificaţi şi reţinuţi de oamenii legii, alţii au scăpat ori s-au descurcat de minune, dovadă că pe piaţa neagră ţigările sunt la mare căutare.

Timp de câţiva ani, sute de severineni s-au ocu­pat, exclusiv, cu micul trafic de frontieră. Aceştia stă­teau la coadă cu zilele pentru a aduce mărfuri ieftine din Serbia, pe care le comercializau apoi prin intermediul cunoş­tin­ţelor. Însă principala marfă de contrabandă o constituiau ţi­gările. Comercializarea lor asi­gura un profit consistent. Însă închiderea magazinelor duty-free, intensificarea controalelor la frontieră şi timpul lung pe­trecut la coadă în vamă îi de­termină pe tot mai mulţi se­verineni să renunţe la micul trafic cu Serbia.

Shop-urile, doar o amintire

În lipsa ţigărilor din ma­ga­zinele duty-free, severinenii se aprovizionează cu ţigări sâr­beşti. Atât timp cât erau deschise sho­purile, majoritatea traficanţilor nici nu mai treceau în Serbia. Tră­geau cu maşina în faţa sho­purilor şi încărcau maşinile cu cartuşe sau chiar baxuri de ţigări. Însă acum, toată lumea tre­buie să treacă în Serbia pen­tru a aduce ţigări, stând uneori chiar şi peste o zi la coadă. „Când erau maga­zi­ne­le duty-free, era viaţă uşoară, nu glu­mă. Ieşeai din ţară, te duceai până la shop-uri, îţi făceai cum­părăturile şi intrai în rândul celor care veneau din Severin. În timpul zilei, fron­tieriştii şi vameşii făceau pe exi­genţii, dar asta era doar de ochii lumii. Marile transporturi se făceau noaptea. Existau anu­mite ore la care eram lăsaţi cu maşinile la shop-uri. Fiind mână în mână cu administra­torii shop-urilor, care aveau interes să le treacă marfa, toţi se făceau că nu văd nimic. Îşi încasau şpaga, dar ne atrăgeau tot timpul atenţia că dacă suntem prinşi pe traseu cu ţi­gările, trebuie să ne des­curcăm pe cont propriu”, ne-a declarat un fost traficant de ţigări. Însă acele vremuri au apus odată cu închiderea sho­p-urilor şi inten­sificarea con­troa­lelor pe traseu.

Profit frumuşel

Marii contrabandiştii  nu îşi mai fac apariţia prin vamă, tra­ficul făcându-se în general cu plasa. O parte din familiile de con­trabandişti arhicunoscute lucrează însă din umbră, an­ga­jându-şi tineri cunoscuţi ca „să­geţi” sau „alergători”, fără ante­cedente penale sau contra­venţionale la regimul vamal. De regulă, aceştia au autoturis­mele modificate, astfel încât să poată trece cu o cantitate cât mai mare de ţigări ori ascund marfa în rezervoare duble ori în an­velope. Există şi o metodă le­gală de a introduce ţigări în ţară: cinci persoane aflate în autoturism au asupra lor doar două pachete de ţigări, exact cât permite legea. Aceasta în­seamnă un cartuş şi luând în calcul că cele cinci persoane trec prin vamă de trei ori pe zi, can­titatea de ţigări este buni­cică. Pentru serviciul prestat, persoanele respective, de regulă oameni cu o situaţie materiale precară, sunt plătite de contra­bandişti  cu 5 lei pe zi şi un pachet de ţigări.

O formă de subzistenţă pentru unii

Într-un interval de 24 de ore, Punctul de Trecere a Fron­tierei Porţile de Fier I este tranzitat în medie de 3400 de persoane, cu 1100 de autov­e­hi­cule. Din aceste 3400 de per­soane, 90 la sută sunt se­verineni care fac micul trafic. Şeful Poliţiei de Frontieră Me­hedinţi, comisarul şef Ion Mi­rescu, este de părere că fe­nomenul de contrabandă există pe fondul crizei economice şi a faptului că foarte multe per­soane au găsit o formă de sub­zistenţă din traficul cu ţigări. „Având în vedere condiţiile economice pe care le traversăm, există o tentă de creştere a acestor activităţi, cu predilecţie spre contrabandă, însă ele sunt controlate. Nu putem să spunem că sunt mai multe in­frac­ţiuni sau mai grave, sunt pre­zente aceste infracţiuni de la o perioadă la alta. Avem însă foarte mare grijă pentru ca fenomenul în sine să nu se extindă, să nu escaldeze”, ne-a de­clarat inspectorul şef al IJPF Mehedinţi. „Toate structurile din cadrul MAI, coordonate de par­chetele locale, sunt impli­cate în această strategie naţio­nală de combatere a contra­bandei. În judeţul Mehedinţi sunt stabilite zonele de risc, me­todele folosite de persoanele care încalcă legea şi fiecare ins­tituţie în parte are rolul ei de a combate fenomenul. Mai pre­cis, sunt întâlniri de lucru per­ma­nente, se analizează infor­maţiile existente, se stabilesc mij­loacele cu care să se inter­vină, echipele de lucru şi bi­neînţeles că rezultate apar. Toate măsurile care s-au luat vor descuraja într-o mare parte pe cei care vor să încalce legea”, a mai adăugat comisarul şef Ion Mirescu.

Contrabandiştii au schimbat duty-free-urile cu tutungeriile sârbeşti

Pentru comercianţii sârbi, re­orientarea traficanţilor ro­mâni spre buticurile lor a căzut ca o mană cerească. Pes­te noapte şi-au mărit încasările din vânzările de ţigări. În ge­neral se caută Pall Mall, Viceroy sau Winston, care se cumpără cu 110 de dinari pachetul (5 lei), iar pe piaţa neagră din Se­verin se vând cu 8 – 9 lei pa­chetul. Asta înseamnă că pro­fitul este frumuşel şi… ne­im­po­zabil. Vameşii sârbi nu creează probleme contraban­diştilor, pentru că, în definitiv, nici nu au vreun interes, dat fiind că ţigările cumpărate de români din magazine sunt tim­brate. „Vameşii sârbi contro­lea­ză mai rar maşinile. Te întreabă câte cartuşe de ţigări aduci, iar dacă li se pare că-i minţi, atunci te controlează la sânge. Dacă te prind că ai mai multe ţi­gări decât le-ai spus, îţi con­fiscă imediat maşina. În ase­menea cazuri, îţi poţi lua adio de la contrabandă.  În ultima pe­rioadă,  şi vameşii sârbi şi-au mărit pretenţiile. Dacă mai dai şpagă şi vameşilor şi poliţiştilor de frontieră, pur şi simplu nu mai rentează să faci trafic cu ţigări. Câştigul este foarte mic, în comparaţie cu riscurile asu­mate. Pur şi simplu nu mai ren­tează”, ne-a declarat un se­verinean care s-a ocupat până de curând cu traficul cu ţigări.

Corina MACAVEI