Pielea, sistemul nervos, sistemul imunitar şi cel endocrin au aceeaşi origine embrionară (ectodermică). Cu alte cuvinte, putem afirma, fără să fim acuzaţi că greşim, că pielea este al doilea mare sistem nervos al nostru.

   Majoritatea adulţilor, plini de frustrări, caută să redescopere paradisul matern pierdut. Noi, cu toţii, încă de când înnotam în marea interioară (lichidul amniotic) sau de pe vremea când trupul ei era trupul nostru şi sângele ei era sângele nostru, am trăit cu ea, cu mama, o iubire fuzională, extatică şi creatoare. Din nefericire, nu avem amintirea acelor clipe, după cum nu avem nici amintirea primelor poticneli sau a primului pas.

   Cercetătorii au descoperit că acei copii care au avut o greutate mai mică de 2,500 grame la naştere, prezentau un risc de două ori mai mare de a avea autism decât cei care s-au născut cu o greutate normală. De asemenea, copiii care s-au născut înainte de a 33-a săptămână de sarcină (mai mult de şapte săptămâni înainte de termen) sunt de două ori mai predispuşi la a dezvolta afecţiuni, în comparaţie cu cei născuţi la termen.

   În 1943, doctorul Leo Kanner Director of Child Psychiatry at The Johns Hopkins Hospital descrie pentru prima dată 11 copii care s-au prezentat la clinica pe care o conducea începând cu anul 1938 şi pe care îi descrie ca „având dificultăţi afective”. Cuvântul „autism” avea deja sensul de „evadare din realitate”  şi fusese inventat de Eugen Bleurer în 1912 – cel care a inventat şi cuvântul „schizofrenie”. Kanner raportează o rată de apariţie a acestei afecţiuni de 1 la 10000 de copii. În prezent, rata medie de manifestare a acestei boli este de 1 la 166, iar în România este de 1 la 150 de copii şi creşte de la an la an.