|
 Românii din Timoc se află într-un nou impas. Biserica lor, unde se pot ruga şi asculta liturghia în limba română, se află din nou în primejdie.
Primăria oraşului Negotin a luat decizia de a-l soma pe parohul Malainiţei şi Remesianei, reprezentantul Protopopiatului Ortodox Român al Daciei Ripensis, Boian Alexandrovici, să dărâme, în termen de 15 zile, începând cu joi, 22 ianuarie, fundaţia bisericii româneşti din Malainiţa cu hramul „Sfântul Niceta de Remesiana“. „Această măsură a fost luată la presiunile episcopului sârb Iustin care, după ce a constatat că nu mă poate caterisi, mă hărţuieşte cu ajutorul autorităţilor administrative, în speranţa că voi renunţa la misionarismul meu de a promova cuvântul Domnului în limba maternă a celor aproape 300.000 de creştini români, câţi trăiesc în cele 154 sate româneşti şi 48 localităţi cu populaţie mixtă”, este de părere protoiereul iconom stavrofor, Boian Alexandrovici.
Dărâmată fără autorizaţii
Temelia celei de-a doua biserici româneşti din Malainiţa, cinstită cu numele întâi-creştinătorului strămoşilor români din Serbia de Nord-est de astăzi, a fost sfinţită pe 8 martie 2008. Aceasta urma să devină biserica de închinăciune a românilor, în timp ce vechiul lăcaş, clădit în 2005, avea să devină mănăstire. „Dacă în legătură cu aceasta din urmă am fost acuzaţi, noi românii din această parte a Serbiei, că am zidit-o ilegal, nu acelaşi lucru se poate spune despre cea căreia autorităţile ne cer să îi dărâmăm fundaţia. Acum avem autorizaţii de construcţie şi avize”, a mărturisit părintele Boian Alexandrovici.
Scrisoare către preşedinte
În acelaşi context, părintele Alexandrovici a mai arătat că „acum, când poarta Uniunii Europene s-a deschis şi pentru Serbia, nu mai este cazul ca autorităţile să-i mai considere pe români copiii ei vitregi”. În speranţa că va fi ajutat în demersul său de a se opune deciziei de demolare a bisericii, părintele Boian Alexandrovici a adresat o scrisoare şi Preşedintelui României, Traian Băsescu.
Închisoare pentru credinţă
Pentru curajul de a fi construit prima biserică (cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“), după 170 de ani de secetă duhovnicească, părintele Boian Alexandrovici a fost condamnat la două luni închisoare cu suspendare, obligat la plata unor cheltuieli de judecată în valoare de 2.000 de dinari şi i s-a pus în vedere să dărâme sfânta biserică. Numai datorită intervenţiei opiniei publice internaţionale şi a Patriarhiei Ortodoxe Române, aceasta, după multe rugăminţi întru Domnul a românilor de la sud de Dunăre şi dintre Morava şi Timoc, a fost salvată.
„Această victorie a noastră nu este pe placul episcopului sârb Iustin. El caută prin orice mijloc să ne îndepărteze de fiinţa naţională, să ne ducă până acolo unde să ne pierdem definitiv identitatea”, a afirmat părintele Boian Alexandrovici. În opinia sa, dacă autorităţile bisericeşti şi administrative române nu vor lua poziţie faţă de noul atentat împotriva Bisericii Ortodoxe Române din Timoc, există riscul ca „lucrarea Domnului să piară sub poftele vrăjmaşilor, iar românii din zonă să capete teamă de a mai scoate vreun cuvânt în româneşte”. „De aceea, îi chem pe toţi cei iubitori de neam şi Iisus Hristos să mi se alăture, să facem zid în faţa blestemului şi să nu ne lăsăm credinţa şi demnitatea călcate în picioare”, a spus Boian Alexandrovici.
Suferinţa românilor din Timoc
Timocul sau Valea Timocului este o regiune situată în nordul Peninsulei Balcanice (în estul Serbiei şi nord-vestul Bulgariei), de-a lungul văii râului Timoc şi în zonele montane adiacente acesteia. Este formată din judeţele sârbeşti Branicevo, Morava de Est, Bor şi Zaiecar, precum şi regiunea bulgară Vidin. Uneori, regiunea este numită Tribalia (după Tribali, o ramură a dacilor din antichitate care a trăit în nord-vestul Bulgariei de azi). În această regiune, trăieşte o importantă populaţie românească, numită de slavi drept „vlasi” (valahi, vlahi). Timoceanul Boian Alexandrovici, preot tânăr din Malainiţa, raionul Negotin, a început din 2003 demersuri pentru ridicarea unei biserici care să fie sub jurisdicţia Episcopiei Ortodoxe Române din Vârşeţ (Serbia). Cu adresa 6 din 10 ianuarie 2004, Episcopul Ortodox Sârb al Timocului, Iustin, îi comunică preotului român că ,,În ciuda încercărilor oamenilor cu intenţii bune de a vă sfătui să vă lăsaţi de acest lucru aţi rămas cu ideea ridicării în Malainiţa a unei biserici ortodoxe româneşti făcând discordie între oameni. Vă sfătuim părinteşte să gândiţi logic şi să reveniţi la biserica ortodoxă sârbă”. După repetate refuzuri şi piedici, preotul român începe să facă plângeri penale. În 23 iunie 2004, Boian Alexandrovici face plângere la judecătorie împotriva primăriei şi în 12 iulie 2004 se adresează Preşedintelui Republicii Serbia, Boris Tadici. În toamna lui 2004, a ridicat fără să mai aştepte vreo aprobare o bisericuţă în grădina sa şi nu una mare în centrul satului aşa cum ar fi dorit. Este hirotonisit preot al Malainiţei şi protopop de Dacia Ripensis, aflându-se doi ani sub jurisdicţia Episcopiei Române de Vârşeţ. Au început ameninţări cu dărâmarea ei, dar suntem în secolul XXI şi nu s-a atins nimeni de ea. Ba chiar începuse construcţia a încă trei biserici româneşti. Punerea până la urmă a Belgradului în faţa faptului împlinit funcţionase cu succes. Românii bănăţeni şi cei timoceni din Serbia au fost uniţi timp de doi ani de aripa ocrotitoare a Episcopiei Române a Vârşeţului.
|
