|
 Astăzi, se împlinesc 33 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977. Un eveniment care a marcat pentru totdeauna România prin numărul mare de persoane care şi-au pierdut viaţa şi 35.000 de locuinţe prăbuşite. În urma acelei calamităţi, structura multor imobile a fost afectată, iar rezultatele se resimt şi în zilele noastre. Specialiştii în construcţii au expertizat seismic zeci de blocuri vechi din Drobeta-Turnu-Severin, însă doar 14 au fost încadrate în clasa de risc seismic 1 şi 2, adică acelea care prezintă un risc ridicat de prăbuşire.
Ultima expertizare s-a făcut în anul 1996 pe cheltuiala Primăriei Drobeta-Turnu-Severin, după cum ne-a precizat şeful Serviciului de protecţie civilă din cadrul primăriei, Gabriel Cameniţă. În mod firesc, aceste blocuri ar fi trebuit să aibă la intrarea în bloc acea bulină roşie, însă autorităţile locale nu au pus aceste însemne pe clădirile cu risc seismic din Severin. De altfel, mulţi dintre proprietarii de apartamente din blocurile vizate nici nu sunt încântaţi de ideea amplasării acestor buline roşii, pentru că le-ar încurca intenţiile de a vinde apartamentele. Pe de altă parte, agenţii imobiliari răsuflă uşuraţi când au de încheiat o afacere cu privire la un imobil fără „bulină”. „Bine că nu avem. Este adevărat, preţurile apartamentelor sunt influenţate decisiv de starea clădirii. Blocurile construite în cartiere după 1977 sunt mai căutate, iar preţurile apartamentelor din acestea sunt mai mari decât cele ale imobilelor ridicate înainte de marele cutremur“, ne-a spus un agent imobiliar din Severin. Trebuie ştiut că nu numai clădirile cu „bulină” prezintă risc seismic.
Lista clădirilor cu risc seismic
Potrivit legii, aceste „buline” se pun doar la blocurile încadrate în categoria de risc 1. Aceste blocuri se întâlnesc pe str. Crişan nr. 60, bl A0 – construit în 1964, în care locuiesc 252 de persoane în 84 de apartamente, blocurile A1, A2, A3 şi A4 de pe Aleea Castanilor, blocul T4 de pe Aleea Privighetorilor nr. 2 – construit în 1974, blocurile T5, T6 şi T7 de pe strada W. Mărăcineanu – construite în 1973 şi blocul J2 de pe Aleea Privighetorilor nr. 7- construit în 1971. Din 1996, când s-a făcut această expertizare, proprietarii blocurilor vizate nu au reuşit să efectueze lucrări de consolidare. La un moment dat, guvernul iniţiase un program prin care proprietarii erau ajutaţi cu fonduri guvernamentale în cazul în care ar fi iniţiat lucrări de consolidare, iar restul ar fi trebuit suportat de aceştia, dar concret nu s-a făcut nimic. Mulţi dintre locatarii acestor blocuri ignoră această situaţie mizând doar pe bunul Dumnezeu şi pe ideea că Severinul este departe de centrul seismic de la Vrancea.
Instituţii de gradul zero
Probleme sunt şi la o serie de instituţii care îşi desfăşoară activitatea în clădiri încadrate în clasa de risc seismic II, toate ridicate înainte de 1977. Este vorba de Şcoala Profesională de pe str. Independenţii nr. 28 – construită în 1905, Grupul Şcolar „Domnul Tudor”, Şcoala Nr. 1, Şcoala Nr. 6, Maternitatea, Secţia TBC, Casa Memorială „Gheorghe Anghel”, Muzeul Porţile de Fier I. Pe aceeaşi linie se încadrează şi Palatul Cultural „Teodor Costescu”, construit în anul 1936, dar care va beneficia anul acesta de ample lucrări de consolidare şi refacere a structurii de rezistenţă, datorită unui proiect cu fonduri europene.
Forţe angrenate în cazul unui cutremur
La nivelul judeţului Mehedinţi, în cazul producerii unui cutremur, pot fi angrenate următoarele forţe de intervenţie: ISU „Drobeta” al judeţului Mehedinţi; secţiile de Drumuri Naţionale Drobeta-Turnu-Severin şi Orşova, Direcţia Tehnică Urbanism, Inspectoratul Teritorial în Construcţii Mehedinţi, Inspectoratul Judeţean de Jandarmerie, Inspectoratul de Poliţie Judeţean, Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră, Serviciul Public de Poliţie Comunitară, Direcţia de Sănătate Publică, Serviciul de Ambulanţă Mehedinţi, Direcţia de Telecomunicaţii Mehedinţi, Autoritatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare Mehedinţi – Sucursala Dunăre Olt, Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, staţii CFR, agenţii de pază a persoanelor şi a bunurilor, serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă ale celor 66 de localităţi, precum şi cele private existente la nivelul agenţilor economici, specializate în gestionarea tipurilor de risc specifice domeniului lor de activitate.
„De asemenea, în cadrul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, s-a constituit şi Grupul de Suport Tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de cutremure puternice, organ de specialitate privind intervenţia în caz de situaţii de urgenţă cauzate de cutremure”, a mai spus cpt. Liviu Borugă.
Data de 4 martie 1977
Cutremurul din 4 martie 1977, ora 21,22, cu o magnitudine de 7,4 grade, adâncime 94 km - a făcut, în timp de circa 55 de secunde, 1.578 de victime, din care 1.424 numai în Bucureşti. La nivelul întregii ţări, au fost aproximativ 11.300 de răniţi şi 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat în Bucureşti, unde peste 33 de clădiri şi blocuri mari au fost distruse. Tot oraşul Zimnicea a fost distrus şi s-a trecut la reconstruirea sa din temelii. Printre victimele cutremurului s-au numărat şi câteva personaje marcante, precum Toma Caragiu. În municipiul Drobeta-Turnu-Severin, nu s-au înregistrat victime ori pagube materiale însemnate.
Mehedinţiul, la interferenţa mai multor focare
Din punct de vedere al riscului la cutremur, judeţul Mehedinţi se găseşte la interferenţa mai multor focare, cu epicentre atât pe teritoriul ţării noastre, în Vrancea şi munţii Banatului, cât şi pe teritoriul Serbiei şi Bulgariei. „Dacă cutremurul cu epicentrul în Vrancea are ca specific adâncimea mare la care se poate produce, în zona bănăţeană, epicentrul unui potenţial cutremur se găseşte mai aproape de suprafaţă, însă cu o magnitudine mult mai mică, de 5-60 pe scara Richter, ceea ce face ca la nivelul judeţului nostru să fie resimţit la 6-70 pe scara Mercalli. Cutremurele bănăţene sunt caracterizate prin adâncimea mică a focarului, zonă redusă de influenţă în jurul epicentrului, mişcări orizontale şi verticale de tip impuls cu durată scurtă, perioade lungi de revenire în aceeaşi zonă. La aceste tipuri de seisme sunt afectate mai mult structurile rigide (zidărie, diafragme, panouri mari) şi mai puţin cele deformabile (cadre din beton armat sau metalice)”, a precizat şeful Centrului Operaţional din cadrul ISU Drobeta, cpt. Liviu Borugă.
Clădirea Tribunalului, pericol de prăbuşire
Tribunalul Mehedinţi funcţionează în momentul de faţă într-o clădire de patrimoniu, ridicată în 1904 în municipiul Drobeta-Turnu-Severin. Ultimele reparaţii capitale au fost făcute în 1980, pentru că la cutremurul din 1977 clădirea a suferit mari distrugeri. Preşedintele Tribunalului Mehedinţi, judecătorul Corneliu Popescu spune că a consultat un expert constructor din Tîrgu Jiu acreditat pentru evaluarea riscului seismic. Situaţia este foarte gravă, întrucât, potrivit expertului, la un cutremur de şase grade pe scara Richter există riscul ca această clădire să se prăbuşească „Acesta ne-a făcut cunoscut faptul că durata maximă admisă de folosire a unei clădiri din cărămidă cu plafoane din lemn, aşa cum este Tribunalul Mehedinţi, este de 70 de ani. Cu alte cuvinte termenul este depăşit cu peste 30 de ani”, ne-a precizat magistratul. Nu se pune în discuţie problema consolidării pentru că ar fi inutil. Este nevoie de o clădire nouă, însă deocamdată sunt în derulare etapele privind proiectarea şi contractarea firmelor executante, astfel că tribunalul va avea un alt sediu abia în câţiva ani.
Alin Popescu
Foto: Eugen Negoiţă
|
