|
 Congresul PNL, recent încheiat, nu a produs nicio surpriză. Crin Antonescu a fost reales fără probleme preşedinte al PNL în condiţiile impuse de el. Disputa dintre cei doi contracandidaţi rămaşi în cursă a fost, evident, una inegală, reflectată în rezultatul final.
Dincolo de aparenţa de competiţie democratică, candidaţi cu echipe şi viziuni diferite, confruntarea a evidenţiat şi un aspect oarecum impropriu, atât pentru anvergura politico-morală a candidaţilor, cât şi pentru conjunctura în sine: atacurile la persoană, duse peste limita bunului-simţ, a eleganţei politice, dar mai ales a respectului pentru contracandidat. Chiar preşedintele Crin Antonescu şi-a depăşit eleganţa caracteristică atunci când l-a atacat în termeni extremi de duri pe colegul său, Viorel Cataramă. Gestul, la limita grobianismului, al lui Crin Antonescu, cred că i-a adus un deficit de imagine, tocmai când nu avea nevoie de aşa ceva. Nimeni nu se îndoia de faptul că actualul preşedinte al PNL nu v-a fi reales în funcţie. Faptul că a recurs la astfel de gesturi reprobabile nu cred că i-a făcut bine. La PNL nu a fost nici măcar un congres pentru alegerea preşedintelui, ci unul pentru modificarea statutului şi acordarea de puteri sporite preşedintelui, ca şi eliminarea din conducere a unor persoane mai puţin agreate. Însă, acest lucru nu se putea face decât în baza unui congres în care să fie votată şi funcţia de preşedinte. Din aceste considerente, este cât se poate de limpede că nu-şi aveau locul astfel de atacuri la persoană. Spre deosebire de congresul PSD, unde a fost într-adevăr o dispută dură, imprevizibă, al cărei deznodământ nu se ştia dinainte, la PNL nu se punea în niciun caz problema învingătorului, indiferent cât de electrizant ar fi fost discursul lui Ludovic Orban. Particularitatea congresului liberal, spre deosebire de cel al PSD, a fost numărul redus al vicepreşedinţilor ca şi slaba reprezentare a organizaţiilor judeţene. Acestea au părut că participă la congres, prin delegaţii lor, doar pentru a vota ceva stabilit dinainte şi fără a avea pretenţia reprezentării în conducerea partidului. O astfel de atitudine nu este, după părerea mea, de natură nici să democratizeze partidul, nici să confere o mai mare forţă organizaţiilor judeţene. Dimpotrivă, aşa cum s-a desfăşurat, congresul a lăsat să se înţeleagă că a avut loc doar pentru a satisface pofta preşedintelui Crin Antonescu.
Aflu că delegaţia mehedinţeană a PNL a votat la acest congres cu Crin Antonescu. Nu pot să spun dacă a fost o decizie corectă sau nu, era opţiunea lor în definitiv. Ce pot să spun însă este că această alegere nu schimbă cu nimic natura relaţiei dintre PNL Mehedinţi şi preşedintele Crin Antonescu. Că organizaţia liberală mehedinţeană nu v-a deveni, în urma votului acordat lui Crin Antonescu, nici mai puternică, nici mai apreciată de noul preşedinte. Ar putea exista şi o motivaţie reală pentru raporturile teritoriu-conducerea centrală, iar acestea nu pot ţine decât de performanţele electorale. Crin Antonescu îşi propune un target electoral de 30% pentru următoarele alegeri. Mi-e greu să cred că preşedintele PNL Mehedinţi, Liviu Mazilu, după experienţa personală acumulată în judeţ, visează cel puţin la un astfel de procent, pentru că de îndeplinit, în noua conjuctură politică, este destul de greu.
|
