|
 În utima perioadă, cotidianul „Informaţia de Severin” a dezvăluit mai multe cazuri flagrante de încălcare a legii, sub diverse speţe ale Codului Penal. Nu suntem procurori, ci doar jurnalişti, dar poate că glasul nostru ar trebui auzit şi ar trebui începute verificări asupra posibilităţii de întrunire a unor elemente constitutive ale mai multor infracţiuni, precum darea şi luarea de mită, şantajul, evaziunea fiscală, abuzul în serviciu.
Afacerile de corupţie din România ultimilor ani, cele descoperite şi instrumentate de DNA au pornit mai tot timpul de la date descoperite la sediul firmelor celor incriminaţi, de la convorbiri interceptate, de la discuţii filmate cu camera ascunsă sau chiar de la organizarea unor flagranturi. În aproape toate cazurile, Parchetul sau după caz DNA au luat măsuri. Filmul în care fostul ministru Decebal Traian Remeş discuta Ioan Avram Mureşan despre o şpagă constituită în mare parte din caltaboşi şi palincă, arestarea lui Constantin Penescu, în urma intrumentării unei probe constând într-un stick de memorie pe care scria „şpagă”, sunt doar două din cazurile în care procurorii au lucrat. Asta ne duce cu gândul la o întrebare simplă: De ce nu ar putea lucra oamenii legii şi pe înregistrarea făcută, tot cu camera ascunsă, de Adrian Duicu, în care Rafael Norocel Ciorăscu se plângea că nu şi-a primit toată şpaga, iar Duicu îi explica că a fost o greşeală, speţă în care s-ar putea verifica dacă se întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de dare şi luare de mită, ca să nu mai vorbim de înregistrarea ilegală. De asemenea, procurorii ar putea lucra şi pe contractul încheiat între primarul comunei Jiana – Stelian Stăncioiu şi naşul său – Aurel Bucureanu, caz în care primăria primea de la arendaşul Bucureanu, conform contractului, colosala sumă de 0 lei. Tot ceva frumos pentru procurori ar fi şi plângerea depusă de Garda Financiară împotriva asociatului unic al LORY COM SRL, nimeni altul decât primarul comunei Prunişor, pentru prejudicierea bugetului de stat, într-o operaţiune de tip caracatiţă, în care primarul Covlea executa lucrări de construcţii pentru alţi primari, care la rândul lor semnau situaţii de lucrări false sau supraevaluate. Tot o speţă interesantă ar fi aceea a exploatării abuzive a balastului de pe terenul cetăţenilor Grigore Vîlceanu şi Elena Crăciun – din Cerveniţa de către primarul Prunişorului, Nandi Covlea.
Cazul Nandi Covlea
Recent, firma LORY COM SRL, avându-l ca asociat unic pe primarul Nandi Covlea, a fost obligată să restituie, după ce i s-a confiscat, suma de 165.762 de lei (aproape un miliard şi şapte sute de milioane de lei vechi), sumă dobândită ilicit, după cum spun comisarii Gărzii Financiare Mehedinţi. La Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta-Turnu-Severin, există deja o sesizare penală privind firma lui Nandi Covlea, iar acuzaţiile au darul de a-ţi zbârli părul, ca să nu mai vorbim de indignarea care te cuprinde când te gândeşti cum bugetele şi aşa sărace ale unor comunităţi locale sunt stoarse în buzunarele unor şmecheri. În perioada 2008–2009, LORY COM SRL a efectuat lucrări de construcţii montaj, finanţate de către consiliile locale din cadrul primăriilor de pe raza judeţului Mehedinţi, din fonduri aprobate de către acestea, din bugetele proprii. Valoarea acestor lucrări a fost stabilită de consiliile locale, execuţia a fost urmărită de primarii respectivelor comune, iar în toate cazurile identificate de organele de control, lucrările au fost atribuite direct LORY COM SRL. Cu alte cuvinte, dincolo de termenii de specialitate, mai mulţi primari prieteni cu Covlea au manipulat consiliile locale în aşa fel încât să dea lucrări firmei lui Covlea prin atribuire directă. Trei dintre cele mai semnificative exemple despre cum se sug bani din bugetele locale sunt cele de la Vlădaia şi Gruia, de unde primarul cel viteaz din Prunişor a păpat, ilegal, aproape trei miliarde de lei vechi, mai precis 295.498 RON.
Cazul Jiana
Primarul Stăncioiu a dat în arendă 800 de hectare de păşune unui anume Aurel Bucureanu, în schimbul a 0 lei, în timp ce Bucureanu s-a ales de pe urma acestui cadou cu vreo patru miliarde de lei vechi de la APIA. Ar mai fi de adăugat şi un alt amănunt deloc neglijabil: Prefectul Ion Mîţu a descoperit cum la Jiana se minte mai uşor decât se respiră şi cum primarul şi viceprimarul de acolo l-au dezinformat la cel mai josnic cu puţinţă tupeu. Făcând, probabil, pe prostul, cum se spune în popor, primarul Stelian Stăncioiu răspunde în data de 9 octombrie 2009 la o adresă a Instituţiei Prefectului că nici poveste să fie dat vreun petecuţ de pământ cuiva. Contractul nr. 2648/1 iunie 2007 are ca părţi contractactante Primăria Jiana, reprezentată de Stelian Stăncioiu, în calitate de arendator, şi persoana fizică Bucureanu Aurel, în calitate de prestator, adică arendaş. Obiectul contractului îl reprezintă arendarea unei suprafeţe de păşune în suprafaţă de 782,42 ha de către arendator, în favoarea arendaşului. La capitolul „Preţ şi modalitate de plată” se arată, negru pe alb, cum că „preţul negociat de părţi pentru suprafaţa stipulată la obiectul contractului este de 0 RON/an”.
Similitudini Penescu – Duicu - Ciorăscu
În biroul lui Constantin Penescu de la societatea PIC, anchetatorii au descoperit un memory-stick pe care erau inscripţionate cuvintele „spagă C.G.“, din care ar rezulta infracţiunea de dare şi luare de mită în septembrie 2007, potrivit motivării Tribunalului Argeş în cazul arestării lui Penescu, citate de Mediafax. În acest fel, era făcută publică de Tribunalul Argeş motivarea arestării preventive în dosarul de acuzare ce-i cuprinde pe finanţatorul FC Argeş, Cornel Penescu, preşedintele Comisiei centrale a arbitrilor, Gheorghe Constantin, directorul general al PIC, Liviu Făcăleaţă şi pe fostul director al OJPC Argeş, Cristian Libertatu. „Se reţine, dintr-un suport de memorie, descoperit cu ocazia percheziţiei imobiliare efectuate la sediul PIC, în biroul lui Penescu Gheorghe Cornel, inscripţionat cu «şpagă C.G.» că Penescu Gheorghe Cornel i-a remis inculpatului Constantin Gheorghe o mare sumă de bani, în bancnote de 50 de lei, introduse într-un plic alb”, se arăta în motivarea Tribunalului Argeş la măsura arestării preventive a celor patru inculpaţi din acest dosar. Fapta din septembrie 2007 era imputată inculpaţilor ca dare şi luare de mită. În aceste condiţii, cotidianul nostru a pus la dispoziţie stenograma convorbirii dintre Ciorăscu şi Duicu, iar pe portalul youtube.com, este postat filmul înregistrat în biroul lui Adrian Duicu. În contextul stenogramei se fac referiri explicite la preîntâmpinarea unor situaţii în Consiliul Judeţean Mehedinţi, premergătoare alegerii vicepreşedinţilor, în iunie 2008. În acelaşi context, se regăsesc explicaţii ferme cu privire la remiterea unor sume de bani, chiar dacă totul e cifrat („cinci verzi”). „AD: Atât, faţă de mine nu ai nicio obligaţie. Eu am vrut să mă înţeleg cu tine de la începu , că eu ştiu care sunt discuţiile, că nu plăteşte, că fur ... Eu atunci am trimis-o pe nevastă-mea să ia de acasă şi a înţeles prost. / RNC: Dar să ştii că pe mine m-a pus pe gânduri. / AD: Ştiu, dar înţelegi cum a fost, eu spun cinci verzi, ea a înţeles cinci bucăţi de 500 şi după aia cînd a venit ăla şi am văzut era fără un sfert, băga-mi-aş ...., dacă nu îl trimiteam ziceai că sigur nu a ieşit bine. / RNC: Bine, hai să îţi spun, vrei să ştii, şi asta am apreciat, ai fost fair-play că, dacă jucai la două capete, dar tu ai jucat aşa, am vrut să îţi plătesc cu aceeaşi monedă, dar sincer nu am putut....”, aşa arată pasajul din stenogramă în care se justifica unul dintre interlocutori faţă de celălalt de faptul că suma convenită nu ajunsese întreagă la destinaţie.
|
